Cu muzică aici
FILM PANORAMIC CU FRAŢII
LUMIERE
La Ciotat este o staţiune cu pretenţii, situată pe malul
Mării Mediterane între Marsilia şi Toulon. Clădiri cochete şi restaurante de
lux, vegetaţie exotică, peisaj superb, toate alcătuiesc imaginea de vis a
localităţii. Oraşul se mândreşte cu faptul că aici a fost inventat popularul
joc cu bile numit petanque, un joc, ce-i drept, cam imbecil. Eu am sosit
aici din alt motiv. În această staţiune, fraţii Auguste şi Louis Lumiere au
realizat în anul 1895 primul film din istoria cinematografiei. Se numeşte Sosirea
unui tren în gara La Ciotat şi a fost proiectat într-un cinematograf care
astăzi este obiectiv turistic. Îl detectez pe bâjbâite pentru că nu observ
nicăieri vreun indicator. După aproape o oră îl găsesc tupilat într-o fundătură
ce porneşte dintr-o stradă îngustă. Văd o clădire destul de impozantă pe
frontispiciul căreia scrie cu litere mari: CINEMA LUMIERE. Îi dau ocol
de vreo trei ori, fără a găsi o posibilitate de a o vizita şi pe dinăuntru. Mă
mulţumesc cu câteva fotografii exterioare şi dau să plec. Mă întorc cu spatele
la cinematograf şi, puţin consternat, dau cu ochii peste un film panoramic
neorealist: aripa din dreapta a străduţei este constituită dintr-un bloc mizer,
jegos, pe faţada căruia atârnă dizgraţios o expoziţie de pantaloni puşi la
uscat. Îmi îndrept obiectivul fotografic spre panoramă, dar am o mare surpriză.
La etajul al doilea apare la o fereastră o siluetă magrebiană care abate asupra
mea conţinutul lichid al unui lighean, după care dispare fulgerător în spatele
unor obloane. Mă feresc sportiv, instinctual şi salutar. Câteva picături îmi
trec pe lângă urechea dreaptă. Părăsesc strada în pas vioi, nu înainte de a
imortaliza marele ecran cu nădragi. SFÂRŞIT.
Cinematograful fraţilor
Lumiere în toată măreţia sa istorică.
Secvenţă dintr-un film
panoramic neorealist realizat vis-a-vis de cinematograful fraţilor Lumiere.
Cele două secvenţe de
mai sus...după montaj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu