POEM ÎMPOTRIVĂ de Teodor CAPOTA

POEM ÎMPOTRIVĂ

Vin cu aceste versuri să vă revolt
împotriva a tot ce înseamnă mizerie,
a lașității din numărul opt
și-a iubirilor care încă vă sperie,

împotriva minciunii cu piele de gresie,
a adevărului cu picioare de lut,
a tobelor care pot face impresie,
dar niciun cântec nu au născut,

împotriva acelor veniți să necheze
trufia lor slută în ieslele dosnice,
înecând în murdarele burții chermeze
lucerna chemărilor josnice,

împotriva acelor ce-au ars libertatea
pe rugul micimii din cugete
și își afirmă patetic dreptatea
prin lovituri de copită și mugete.

Nicio milă să n-aveți pentru acei
ce atârnă în ștreanguri luminile,
pentru cei ce-arată blândețe de miei
și-s mai sălbatici decât jivinele,

pentru cei care fac cu tăcerea comerț
și se umflă-n curea ca butoaiele,
pentru orice formă de furt ori de șperț,
de-a aduce-n fotolii gunoaiele,

pentru slugi, pentru vameși și guri farisee
și-a ideilor goale invazie,
pentru cei care scuipă Calea Lactee
și se proclamă eroi de ocazie.

Vin cu poema aceasta să vă ațâț
contra smântânii care critică laptele,
a fricoșilor care cu gesturi de mâț
rușinos își acoperă faptele,

împotriva nepotului care intră prin față
și-a salvelor lui de-artificiu,
a momâilor care urcă în viață
pe comodele scări de serviciu,,

împotriva mămicii ce-și sărută odorul
când fură morcovi din grădina vecinului,
a borhotului care-mbată ulciorul
ca să uite virtuțile vinului.

Să n-aveți încredere niciodată în cei
care latră la toate cotețele,
în armurile grele pe trup de pigmei
și-n iubirea sădită cu bețele,

în cei care uită de tată și mamă
în numele unor sloganuri veștede
ori lasă emfatic dolarii la vamă
și-și toarnă cenușă pe creștete.
                                   10.01.2016