vineri, 30 decembrie 2011

SFÂRŞIT DE AN ! (fantezie)


Rebusmaniacului


Dintre sute foi de varză
ce ascund sarmalele,
câte oare or să arză
rău „colesteroalele”?

Dintre sute de pahare
ce-or să-nece slanele,
câte le vor sparge oare
domnii şi cucoanele?

Dintre sute de belele
ce ţi-ar da târcoalele,
nici chiar una dintre ele
să nu-ţi moaie şalele!

Iar în zecile de zile
(trei s’te şai’ş’şase, clar e!),
să ai parte doar de grile
de succes... şi-n suflet soare!
                           
                          Ştefan Ciocianu

marți, 27 decembrie 2011

METAGRAME ÎN CAREU

de Andrei DOBI

Ad litteram ! (definiţii pseudo-rebusiste-I)


ASPIRAT = Cel mai bun dintre... piraţi
BAROCAMERĂ = Bar... având o singură cameră
CALMAT = Un cal... opac
DIGESTIVE = Întreprinderi cu gestiune... dublă
ESTIMAT = Se bucură de respectul celor din jur
FĂRÂMĂTURĂ = Lucrător la salubritate deposedat de... obiectul muncii
GOGONELE = Gogomănii... mărunte
HOLOGRAFIE = Scriere... pe holuri
JURISPRUDENŢĂ = Măsură de precauţie... în instanţă
KILOMETRU = Un metru... de-un kil
LAMPADAR = O lampă... primită cadou
MICROBIOLOGI = Microbi... fără picioare
NEADEVĂR = Un nene... din partea vărului
OSTENTAŢIE = Ispita... oaselor
PARAFINĂ = Fruct... delicat
REALISTĂ = Un tabel... necorespunzător
SEMINŢENIE = Cuminţenia... semenilor
TURCOAZĂ = Grădină în deşert... pentru turci
ULTRAPAS = Pasul... cel mare
VECINIE = Bluză... pentru vecina noastră
ZĂTON = Sunetul... zalelor
                               Andrei DOBI

vineri, 23 decembrie 2011

CRĂCIUN FERICIT ! (fantezie)


Noutăţi rebusiste

Semnalez cu plăcere apariţia numărului 9 al revistei Cercului Rebusist „Alb şi Negru” din Bârlad. Tipărită în condiţii grafice de excepţie, revista cuprinde 45 de careuri şi peste 20 de alte jocuri rebusiste care aparţin atât membrilor clubului bârlădean, cât şi altor autori consacraţi îndrăgiţi ai peisajului rebusist actual. Nu lipsesc lucrări ale cercurilor rebusiste „Grila” şi "Turris-rebus grup". 
Pentru relaţii sau colaborări, doritorii se pot adresa lui Lucian Stăncescu: Str. Vasile Lupu nr. 58, cod 731139, Bârlad, Jud. Vaslui, tel. 0335/421845 şi 0747/851081 sau e-mail: stancescu@cesperieni.ro

miercuri, 21 decembrie 2011

LA MULŢI ANI ! (fantezie)

Ioan FELECAN, autorul careului de mai sus
 


Atelier de creaţie


Sâmbătă 17 decembrie, la Casa Naţională ,,Stroe S. Belloescu" din Bârlad, a avut loc lansarea volumului întâi al unei lucrări mai ample, care aparţine cunoscutului rebusist Virgil Agheorghiesei.
„Lucrarea PRIETENII MEI,  REBUSIŞTII- mic dicţionar este un portret colectiv şi totodată individualizator al enigmiştilor români. Medalioanele din cuprins sunt un ansamblu compoziţional care oferă cititorului detaliile biografice ale subiectului prezentat, iar prin exemplificările incluse în final reprezintă o antologie ad-hoc de specii, facilitând o privire de expresie naţională asupra fenomenului rebusist autohton. Primul volum, A-C, lansat în 17 decembrie, cuprinde 211 portrete de rebusişti, încheindu-se cu un interesant Breviar publicistic şi un Memento în imagini, care completează ideal suportul informatic al cărţii”.
             Detalii suplimentare se pot obţine la telefon 0742146341. 
(Virgil Agheorghiesei)
                                                                                                                                
     

CALAMBUR (careu de definiţii)

de Ştefan CIOCIANU

marți, 20 decembrie 2011

Epigrame de Teodor Capota


Adam în Rai

Degustând plăcerii seva
Nicio grijă nu avea,
Da-ntr-o zi găsi pe Eva...
Numai asta mai lipsea!

Beţivul

Am băut că şi io-s om,
Ba o ţuică, ba un rom,
Iar dacă m-am cherchelit,
Măcar sunt un om... cinstit!

La peţit

Când m-am dus mâna să-i cer,
Eram, pe vremea ceea,
Eu, în al nou'lea cer,
Iar ea în lun-a treia!

ANAGRAME (careu de anagrame)

Dumitru Hurtupan, autorul careului de mai sus

sâmbătă, 17 decembrie 2011

marți, 13 decembrie 2011

PASIENŢE (careu de definiţii)

de Teodor CAPOTA

Atelier de creaţie

Recomand cu căldură tuturor prietenilor mei volumul „Poezii pe de rost” al distinsului rebusist şi om de aleasă cultură, prof. dr. în filologie Teodor CAPOTA din Cluj-Napoca.
Volumul, tipărit în condiţii excelente, are 235 de pagini şi conţine un cuvânt-înainte semnat de Călin Manilici din ale cărui consideraţii citez: „Poezia lui Teodor Capota face parte dintr-o categorie clasică a liricii româneşti, cea pe care o regăsim în creaţia poeţilor cărturari, de tipul Ion Heliade-Rădulescu, Bogdan Petriceicu-Haşdeu sau Nicolae Iorga, fără ca această apartenenţă să implice şi o judecată de valoare într-un sens ori altul. Este vorba despre acea creaţie care se situează pe linii de forţă ale artei şi culturii universale, în funcţie de sensibilitatea autorilor, de alcătuirea lor sufletească, alcătuind un florilegiu de teme şi motive, de forme de versificaţie astfel încât poeţii să se reprezinte pe sine, nuanţat şi original, în perimetrul culturii universale”
Iată poezia care dă titlul volumului:

Poezii pe de rost

Suflet al meu, biruit de păcate,
trup râurat de al vremilor mers,
daţi-mi voi petecul meu de dreptate,
puterea de-a-l face icoană şi vers.

Vă ştiu ale mele poveri de o viaţă,
ţărână stelară şi abur de gând,
un vrej de-adevăr cu durere se-agaţă
de-aracii luminii suave plângând.

Hrană veciilor zidirea mea este,
aceeaşi ninsoare mereu mă visez,
dar, tainice, umbrele lumii aceste
cresc coajă de humă pe-al dragostei miez.

De necuprinsuri fiinţa mi-e totuşi bolnavă,
albei clepsidre jertfă de vis îi aduc...
sunt un pirat pe-o nemernică navă
şi-n crâşmele vieţii dau mereu de bucluc.

Vouă vă cer, suflete, bietule trup,
daţi-mi o cană de vin şi un cer adăpost,
o pâine din care cu gândul să rup
şi-am să vă spun poezii pe de rost.

luni, 12 decembrie 2011

sâmbătă, 10 decembrie 2011

Clubul rebusist "Grila"

Liviu Pascu, Anton Mircea Samsonic, Ştefan Ciocianu, Radu Iorga, Ciprian Oglan, iar pe post de operator (nevăzut!), Constantin Pricop.

Rondelul casei cu chirie

O căutăm cu lumânarea, permanent
(cum cauţi, iarna, casă cu chirie…)
şi deranjăm, răzbind prin fum de Kent,
aleşii neamului cu griji - o mie
(…în „teritoriu”, la guvern, în parlament
pictând în roz eterna Românie)...
O căutăm cu lumânarea, permanent
(cum cauţi, iarna, casă cu chirie…).
Nu tre’ să fii un geniu, nici docent,
ca să pricepi din astă poezie
un lucru, din păcate, evident:
după douăj’de ani-democraţie,
o căutăm cu lumânarea, permanent…
                                    
                                  Şt. Ciocianu

miercuri, 7 decembrie 2011

Câteva consideraţii privind dezlegarea careurilor de cuvinte încrucişate

Definiţiile reprezintă explicaţiile directe sau figurative pe care le dă autorul cuvintelor introduse în grilă, în funcţie de tema tratată. S-au făcut şi se mai fac în continuare confuzii între definiţii şi semnificaţii, aceste cuvinte fiind utilizate destul de frecvent ca sinonime. După “Mic dicţionar enciclopedic”, semnificaţia este “înţelesul sau conţinutul semantic al unui cuvânt”, spre deosebire de definiţie, care reprezintă “propoziţia prin care se exprimă operaţia logică de dezvăluire a conţinutului semantic al unei noţiuni (deci al semnificaţiei), cu ajutorul genului proxim şi al diferenţei specifice”.
Careul cu temă, dacă este susţinut de definiţii adecvate, inteligente şi judicioase, care să se adreseze perspicacităţii dezlegătorilor, constituie o bună ocazie de verificare a cunoştinţelor acumulate anterior şi de completare cu altele noi.
DEFINIŢIILE DIRECTE vizează aspectul informativ, folosindu-se în cazul careului cu temă.
DEFINIŢIILE INDIRECTE SAU FIGURATIVE, care sunt de fapt cele mai gustate de dezlegători, se caracterizează prin aşa-zisele “figuri de stil”, “proceduri stilistice prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele în aşa fel încât înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate” (“Mic dicţionar enciclopedic”).
Definiţiile rebusiste, bazate pe interpretarea enigmistică a noţiunilor incluse în careu constituie un izvor inepuizabil de spirit şi inventivitate, deoarece în alcătuirea lor intră acele categorii de explicaţii bazate pe omonimie, sinonimie, calambururi, afereze sau pe tehnica compunerii şi dezlegării unor probleme enigmistice ca monoverbul şi derivatele lui, şaradele etc.
Definiţiile “expresie” cu dublu sens au fost şi sunt foarte folosite, aria lor restrângându-se până aproape de epuizare.
Definiţiile umoristice, spirituale, sunt mult gustate şi apreciate de rebusişti, prin fondul şi forma lor de prezentare, directă sau figurată, tehnică sau folosind expresii de multă vreme stabilite dar cu un înţeles nou, care duc la concluzii cu totul neaşteptate, comparativ cu ideile iniţiale urmărite. Adesea, prin schimbarea accentului în cazul unor omonime, se obţin piste false fără forţarea sensurilor. De exemplu: REA = Haină la purtare; RARI = Deşi nu par... sunt pierduţi în spaţiu. În primul caz, un substantiv (haină) a devenit un adjectiv, iar în cel de-al doilea, o conjuncţie (deşi) a devenit un adjectiv (des) la plural. Este de remarcat faptul că, în cazul al doilea, avem două definiţii într-una, separate de punctele de suspensie.
Definiţiile “surpriză” sunt specifice careurilor “surpriză” şi se bazează pe anumite date şi criterii dinainte stabilite, care duc la soluţii interesante şi neprevăzute, pline de un anumit umor. Astfel pentru careuri “surpriză”, titlurile, subtitlurile şi semnele conţin de cele mai multe ori “cheia” rezolvării.
De multe ori, soluţionarea unui careu de cuvinte încrucişate, ca şi a altor probleme rebusiste, constituie un proces destul de dificil, transformându-se dintr-o îndeletnicire deconectantă într-un adevărat chin pentru dezlegătorul fără experienţă. De aceea, pentru a evita asemenea eşecuri trebuie să ţii seama de mai multe reguli, printre care:
- nu se iau în consideraţie semnele diacritice (A=Ă, Â; S=Ş; T=Ţ; I=Î etc), inclusiv accentele; literele care alcătuiesc diftongii AE şi OE se scriu separat (A, E şi O, E); cuvintele compuse se trec fără cratimă;
- se citesc mai întâi, cu atenţie şi una după alta, toate definiţiile careului, căutând să ne imaginăm la fiecare soluţia exactă; noţiunile considerate ca probabile, care rezultă în urma acestei sumare treceri în revistă, vor fi înscrise în grilă (în cazul publicaţiilor obişnuite pe hârtie, vor fi înscrise uşor numai cu creionul, pentru a putea fi eventual şterse);
- se reia apoi citirea definiţiilor pentru cuvintele ce nu au fost intuite prima dată, dar care acum, după înscrierea grupului de cuvinte presupuse sigure, au cel puţin o literă comună cu acestea; cu ajutorul acestor litere de sprijin şi al raţionamentului, vom putea găsi mai uşor cuvintele care lipsesc din careu. Trebuie să existe o deplină concordanţă între cuvintele găsite şi trecute de noi în careu şi soluţia autorului, altfel riscăm să mergem pe o pistă falsă. „Capcanele” sunt frecvente la careurile de cuvinte încrucişate, autorul putând introduce cu sau fără voie noţiuni sinonime cu acelaşi număr de litere;
- dezlegătorul trebuie de asemenea să cunoască regulile formale unanim acceptate în compunerea careurilor (neadmiterea la încrucişare a cuvintelor articulate, declinate, conjugate sau inexistente etc.).
Înscriind în careu grupurile de 2, 3 litere şi noţiunile de la „dicţionar”, precum şi anumite terminaţii, după indicaţiile definiţiilor, se creează în unele porţiuni ale grilei spaţii parţial completate, care dau posibilitate dezlegătorului să depisteze şi alte cuvinte mai lungi.
Pentru o mai bună înţelegere a tehnicii de dezlegare a careurilor de cuvinte încrucişate, vă recomand şi consultarea volumului “Îndreptar rebusist” de Dr. Nicolae Andrei apărut la Editura Sport-Turism în 1980.
Vă urez inspiraţie şi succes la dezlegarea jocurilor!

marți, 6 decembrie 2011

UN CAREU... FĂRĂ MIEZ ! (surpriză)

de Ştefan CIOCIANU

De Sf. Nicolae

Demult, pe vremea lui COdoi, vecinul nostru de la doi
era modest, făr-o lăscaie şi îl strigam cu toţii: Nae.
Azi, omul s-a emancipat: nu are „job”, e la „Senat”,
cu „jeep”, cu „laptop”, cu „look chic” şi-n „entourage” e musai... Nick!

                                                                               Şt. Ciocianu

SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII (careu de definiţii)

de Ştefan CIOCIANU

luni, 5 decembrie 2011

Sonetul "motanului"

Am apărut în scris dintr-o eroare
(de calcul, de gândire, de proiect…),
m-am strecurat în Windows incorect
şi-am „virusat” zeci de calculatoare…

Ei bine, cum am apărut, se pare
că mi-am pierdut părintele direct
(care, de altfel, e un tip perfect
dar a greşit acum fără scăpare)…

Şi iată-mă „pasat” de colo-colo,
atribuit, negat şi recuzat
de caste, de adjuncţi, de găşti, de solo,

căci toţi sunt, la chenzină, pe un stat…
Deci, toată existenţa mea e-n van :
sunt doar indezirabilul „motan”!
                                     
Şt. Ciocianu