luni, 5 decembrie 2011

Sonetul "motanului"

Am apărut în scris dintr-o eroare
(de calcul, de gândire, de proiect…),
m-am strecurat în Windows incorect
şi-am „virusat” zeci de calculatoare…

Ei bine, cum am apărut, se pare
că mi-am pierdut părintele direct
(care, de altfel, e un tip perfect
dar a greşit acum fără scăpare)…

Şi iată-mă „pasat” de colo-colo,
atribuit, negat şi recuzat
de caste, de adjuncţi, de găşti, de solo,

căci toţi sunt, la chenzină, pe un stat…
Deci, toată existenţa mea e-n van :
sunt doar indezirabilul „motan”!
                                     
Şt. Ciocianu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu